Știm să rezolvăm ecuații, să analizăm texte și să folosim aplicații de birou. Dar câți adulți din România știu să facă resuscitare cardio-pulmonară, să închidă robinetul de gaz al blocului sau să organizeze o familie în primele ore după un cutremur? Pregătirea pentru situații de urgență este o competență de viață la fel de importantă ca oricare alta, iar Uniunea Europeană a început să o trateze ca atare.
Pregătirea intră în agenda educațională europeană
Strategia europeană pentru o Uniune a pregătirii, lansată în martie 2025, a inclus printre acțiunile sale introducerea noțiunilor de pregătire în programele educaționale și în programele pentru tineret. Orientările prezentate de Comisia Europeană pe 3 noiembrie 2026 au mers mai departe: pe lângă recomandarea ca gospodăriile să se descurce singure cel puțin 72 de ore într-o criză, ele vizează și educația, comunicarea riscurilor și nevoile persoanelor cu dizabilități. Comisia a anunțat și o zi europeană a pregătirii, organizată anual începând din 2027.
Mesajul este clar: reziliența unei societăți începe cu ce știu oamenii să facă, nu doar cu ce au în cămară.
Ce ar trebui să știe un elev
Specialiștii în protecție civilă și educatorii care lucrează pe această temă vorbesc despre câteva competențe de bază, adaptate vârstei:
- Ciclul primar: numărul 112 și ce spui când suni, poziția de protecție la cutremur, numele și adresa complete, numărul de telefon al unui părinte, locul de întâlnire al familiei.
- Ciclul gimnazial: noțiuni de prim ajutor (cum oprești o sângerare, ce faci la o arsură), cum recunoști un miros de gaz, cum te comporți la o evacuare din școală, cum verifici informațiile în timpul unei crize.
- Liceul: curs complet de prim ajutor, inclusiv resuscitare, organizarea unei rezerve de urgență, comunicarea fără rețea mobilă, sprijinirea persoanelor vulnerabile din comunitate.
Ce ar trebui să știe un părinte
Pentru adulți, lista este mai practică:
- unde sunt și cum se închid robinetul de gaz, robinetul de apă și tabloul electric;
- cum se face resuscitarea și cum se oprește o hemoragie;
- care este planul școlii copilului în caz de urgență și cine îl poate prelua;
- ce conține o rezervă de 72 de ore pentru familia proprie;
- care sunt sursele oficiale de informare (RO-ALERT, IGSU, ISU județean, ANM).
Învățarea prin exercițiu
Ca orice competență, pregătirea se învață prin practică, nu doar prin teorie. Exercițiile de evacuare din școli au valoare doar dacă sunt luate în serios. Acasă, câteva activități simple pot transforma informația în reflex:
- un exercițiu de familie la cutremur, cu cronometru;
- o „seară fără curent”, în care toată lumea folosește doar ce ar avea într-o situație reală;
- un traseu pe jos până la locul de întâlnire stabilit;
- un curs de prim ajutor făcut împreună de părinte și adolescent.
Resurse în limba română
Un obstacol real a fost, mult timp, lipsa unor materiale practice, accesibile și în limba română. Pe lângă resursele oficiale ale IGSU și cursurile Crucii Roșii, au apărut și inițiative private. Una dintre ele este GhidSOS, o aplicație gratuită lansată în noiembrie 2026. Ea adună peste 1.000 de articole organizate în 28 de cărți tematice – de la prim ajutor și apă potabilă la adăpostire și atacuri cibernetice – și 22 de fișe pentru pași urgenți. Conținutul poate fi consultat și offline, ceea ce îl face potrivit și pentru activități la clasă în școli cu conexiune slabă. Un chestionar de șase întrebări îi ajută pe părinți să calculeze rezerva necesară familiei.
Materialele de acest tip completează, dar nu înlocuiesc, instruirea oficială și cursurile practice cu formatori acreditați.
O competență pentru toată viața
Într-o lume a competențelor digitale, lingvistice și antreprenoriale, pregătirea pentru situații de urgență ar trebui să aibă locul ei pe listă. Nu pentru că trăim cu frica dezastrelor, ci pentru că un om care știe ce are de făcut într-o criză își poate proteja familia, colegii și comunitatea. Iar această competență, odată învățată, nu se învechește niciodată.