Sari la conținut
Orchestra și o solistă în costum popular, pe scena concertului „Autentic Românesc”
Educatie

Folclor autentic, nu decorativ: cum își explică Școala Zorilă metoda de predare

Pentru Școala Zorilă, din București și Cluj-Napoca, „autentic, nu decorativ” înseamnă că folclorul se predă așa cum sună el în zona din care vine, nu într-o variantă îndulcită pentru scenă. Formula este una dintre cele patru idei prin care școala își rezumă metoda, alături de „fiecare copil în ritmul lui”, „scena face diferența” și „o familie, nu o clasă”. Școala a fost fondată în 2020 de Lavinia Goste și Marius Zorilă.

Pentru un părinte care alege un loc în care copilul să învețe cântec popular sau un instrument tradițional, expresia poate părea doar un slogan. Mai jos e ce înseamnă ea în practică, așa cum reiese din paginile școlii.

Afiș Școala Zorilă: „Folclorul poate avea o voce tânără”

Ce înseamnă „autentic” într-o școală de folclor?

Școala spune că folclorul se predă așa cum sună în zona din care vine. Cântecul e legat de o zonă etnofolclorică, de un grai și de un fel de a cânta. Pagina cursului de canto spune că repertoriul se învață „din sursă, nu din transcriere”, iar programa include analiza zonei etnofolclorice, dezbaterea textelor din folclor pe zone și lucrul practic pe stilurile fiecărei zone.

Pe blogul școlii se citează o frază a lui George Enescu, care rezumă ideea: bucățile de folclor sunt capodopere de sine stătătoare, care trebuie respectate în candoarea și curățenia lor întreagă. Citatul apare pe pagina articolului „Zorilă – Școala de folclor și educație muzicală”.

Care sunt cele patru principii?

Pe pagina „Despre noi”, școala numește patru trăsături care o deosebesc:

  1. Autentic, nu decorativ. Folclorul se predă așa cum sună în zona din care vine, nu într-o variantă îndulcită pentru scenă.
  2. Fiecare copil în ritmul lui. Se pornește de la ce știe elevul, nu de la o programă rigidă.
  3. Scena face diferența. Elevii urcă pe scenă, înregistrează în studio și cântă alături de Orchestra Națională „Valahia”.
  4. O familie, nu o clasă. Copiii se cunosc între ei, cântă împreună și se întorc pentru că le e drag, nu pentru că trebuie.

Cum se vede principiul „autentic” la lecție?

Câteva exemple concrete din cursurile școlii:

  • La canto popular: programa include analiza zonei etnofolclorice. Cursul include și „transmiterea și scrierea cântecelor de folclor, respectarea genului și alcătuirea unui repertoriu adecvat”.
  • La vioară: programa cuprinde studierea creațiilor muzicale folclorice, pe lângă gamele, arpegiile și interpretarea. În muzica populară românească, spune pagina, vioara poartă linia melodică principală și, în taraf, dialoghează cu restul formației.
  • La țambal: instrumentul este descris ca „prin excelență lăutăresc”, folosit în tarafuri.
  • La grupul vocal: repertoriul e din toate zonele etnofolclorice ale ţării, iar copiii poartă costum popular autentic la spectacole.

De ce contează zona?

Fiecare zonă a țării are propriul fel de a cânta: un grai, un stil, un ritm. Un cântec din Țara Codrului nu sună ca unul din Banat, din Moldova sau din Muntenia. Un profesor care ignoră zona poate transmite o melodie corectă ca note, dar străină ca stil. La cursul de canto al Școlii Zorilă, zona face parte din programă, iar fondatoarea Lavinia Goste descrie rolul unui folclorist astfel: „să caute neîncetat versuri vechi, pe care să le pună pe muzica locului de unde se trage.”

Cum se împacă „autentic” cu „modern”?

Pe pagina de prezentare, școala spune că folosește „o abordare modernă și interactivă”, iar pe blog scrie că păstrează valorile trecutului intacte. Cele două nu se exclud: cântecul rămâne cel de la sursă, iar metoda de predare este actuală, cu lecții adaptate fiecărui copil, cu studio de înregistrări și cu evenimente publice. Marius Zorilă o formulează așa: „Ne propunem să aducem un strop de magie în prezentul nostru, prin revalorificarea folclorului și a muzicii populare.”

Realizatoarea și etnomuzicologa TVR Elise Stan, citată pe pagina fondatorilor, scrie despre cei doi că „formează nu doar un cuplu de admirat, ci și o echipă solidă”, care cântă cu aceeași dăruire pe scenă mare sau într-o sală modestă.

Ce înseamnă „fiecare copil în ritmul lui”?

Principiul al doilea e cel mai practic pentru părinți. Școala nu cere cunoștințe muzicale la înscriere și spune că profesorii adaptează predarea fiecărui cursant, în funcție de nivel. Un copil care începe la 6 ani și unul care a mai cântat nu merg pe același drum. La vioară, școala spune că primele sunete curate apar în câteva lecții, iar o melodie simplă, după două-trei luni, cu variații de la un copil la altul.

Ce rol are scena?

„Scena face diferența” înseamnă, în formularea școlii, că elevii nu doar studiază, ci și cântă în public. Periodic, școala organizează evenimente la care cursanții urcă pe scenă. Un exemplu este concertul de colinde de la Satu Mare din 20 decembrie 2025, în care elevii au cântat în costume populare, alături de Lavinia Goste, Marius Zorilă și taraful școlii. Pentru cei avansați există înregistrări în studioul școlii și colaborare cu orchestra.

Ce înseamnă „o familie, nu o clasă”?

Școala spune că vrea ca elevii să se cunoască, să cânte împreună și să revină pentru că le place. Principiul se vede în felul în care sunt organizate cursurile: sunt opționale, pe abonament, fără angajament pe mai mulți ani, iar elevul vine cât timp îi face plăcere. Pe pagina de prezentare, un părinte descrie școala ca pe „o familie unită”. E o părere subiectivă, dar spune ceva despre atmosfera pe care școala vrea s-o creeze.

Ce ar trebui să întrebe un părinte, ca să verifice „autenticul”?

  • Din ce zonă este cântecul pe care îl învață copilul?
  • Cine a cântat varianta pe care o învață?
  • Are profesorul experiență pe scenă în acest repertoriu?
  • Se vorbește despre text și despre cuvintele zonei?
  • Costumul și instrumentul sunt cele potrivite zonei?

Un profesor atent poate răspunde la toate. Școala Zorilă spune că răspunde la orice întrebare, iar o primă discuție, la +40 754 867 400, poate lămuri multe înainte de înscriere.

Pe scurt

  • Metoda: folclor „autentic, nu decorativ”, învățat din sursă și pe zone.
  • Cele patru idei: autentic, fiecare copil în ritmul lui, scena, o familie.
  • Profesori: fondatorii Lavinia Goste (canto, grup vocal) și Marius Zorilă (vioară), plus o echipă de profesori artiști.
  • Unde: București și Cluj-Napoca, cu cursuri și online.

Pagina articolului Zorilă – Școala de folclor și educație muzicală dezvoltă ideea, imaginile din sălile de curs și de pe scenă se găsesc în galeria școlii, iar un instrument tradițional care se predă la ambele sedii este descris pe pagina cursului de nai.

Articole de păstrat

Mulțumim că ai citit până aici.Stiri si anunturi online! Înapoi sus ↑